A fi sau a nu fi… Hamlet

Două topuri ale interpretării celui mai important rol din teatrul universal   Hamlet este nu doar piesa cea mai cunoscută din toată dramaturgia shakespeareană (chiar din întrega dramaturgie universală), ci și rolul care poate reprezenta vârful carierei unui actor. Deși ideea unui top  nu rimează tocmai bine cu ideea unui Citește mai mult…

Scena lumii aduce teatrului un anumit adevăr, iar scena teatrului denunţă în lume o adevărată minciună

Interviu cu George Banu –     George Banu este una din marile personalități ale teatrologiei mondiale. Profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris,  președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, fondator, alături de Michelle Kokosowski al Academiei Experimentale de Teatru, codirector al revistei Alternatives théâtrales și coordonator al Citește mai mult…

Hamlet și masca nebuniei

Vorbeam într-un articol despre jocurile măștilor ca mecanism principal în multe dintre piesele shakespeariene. Desigur, încerc să nu fac eroarea, întâlnită frecvent, de a judeca epoca elisabetană cu standardele noastre. În plus, este destul de evident că vorbind despre altă epocă, vorbim despre noi. Punem în analiza altora propriile noastre neliniști, Citește mai mult…

Teatrul între iluzie și convenție

    Să nu te-nfiori când vezi un comediant Doar într-un vis de chin, o-nchipuire, Că-şi poate sufletul supune minţii Atât de mult, că prin silinţa-i, chipul De-a binelea-i păleşte, ochii-i plâng Şi pare rătăcită-nfăţişarea-i, Şi glasu-i frânt e, şi cu-ntregu-i zbucium El cugetului potriveşte chipuri, Şi toate-acestea sunt pentru Citește mai mult…

Shakespeare și jocurile măștilor

  O mască dați-mi! Mască peste mască! De-acuma ochii răi n-au să-mi cunoască Metehnele și masca va roși În locul meu   Sunt versurile prin care Mercutio anunță intrarea lui și a lui Romeo incongnito în casa Capuleților. Nu întâmplător, aici tânărul Montague o va întâlni pe Julieta. La un Citește mai mult…

Despre răul făcut prin alţii

În conferinţa de presă premergătoare spectacolului, Ostermeier dezvăluia una dintre cheile în care a construit „Richard al III-lea”. „Multă lume îl vede pe Richard ca pe un personaj malefic obsedat de putere. Nu este neapărat aşa. Richard nu face nimic singur, ci îi pune pe alţii să facă. Răul pe care el Citește mai mult…