Cred că niciodată un eveniment dedicat jurnalismului nu a fost mai oportun decât cel organizat în această săptămână de către Europe Direct. Subiectul principal – despre dezinformare în new media. Proiectul a fost inițiat de Europe Direct Cluj, iar la el au participat colegii de la filalele din Bistrița- Năsăud, Maramureș, Oradea, Vâlcea și Craiova (Sudul Olteniei). Este al patrulea atelier de media din cadrul acestui proiect.

Prima sesiune a fost susținută de Tiberiu Fărcaș. Jurnalist, profesor și autor, membru fondator și secretar al Asociației Profesioniștilor din Presă Cluj, owner clujulcultural.ro și clujulpolitic.ro, organizator de festivaluri precum Cluj Blues Fest și Cluj Folk Fest, Tiberiu Fărcaș a trăit pe propria piele schimbările dramatice din presa românească a ultimelor decenii – de la tirajele amețitoare și redacțiile pline ale anilor 90, la siteurile de știri gestionate de o singură persoană din prezent.

Prima temă abordată, ”Jurnalismul old school și new media față in față cu Informarea versus
Dezinformarea” a pornit tocmai de la aceste schimbări radicale din presă și de la modul cum renunțarea la rigorile de odinioară ale profesiei de jurnalist au făcut posbile multe dintre manipulările din ziua de azi.

Site-urile de știri de azi au două presiuni majore : traficul și întâietatea știrii. În primul caz apare clickbaitul, titlurile care te somează să afli neapărat ceva, iar în al doilea dezinformarea. În același timp, în lipsa unor resurse care să permită investigații de anvergură, precum și verificarea informațiilor mai sensibile, ziarele online și site-urile de știri sunt obligate să dea știri simple, de multe ori neverificate sau necorectate.

O altă caracteristică a acestui tip de jurnalism, online, este dispariția a trei meserii care dădeau consistență actului jurnalistic – fotograful de presă, editorul și corectorul. Acest lucru a dus la texte de o calitate mai scăzută, pentru că nu mai sunt trecute cele două filtre – al editorului și al corectorului, și la ilustrații banale sau inadecvate.

La acest tablou dacă mai adăugăm și presiunea tot mai accentuată pe care rețelele sociale o pun asupra presei, avem imaginea completă a provocărilor pe care un jurnalist le are de întâmpinat atunci când dorește să își facă în mod onest meseria.

Bineînțeles că pornind de la aceste teme, discuțiile nu au putut ocoli cel mai grav caz de dezinformare care a afectat România în ultimii 30 de ani – alegerile prezidențiale din acest an. Am analizat împreună cum s-a putut petrece o astfel de operațiune masivă de intoxicare care a pus în pericol chiar statul de drept din țara noastră.

Una dintre concluziile care au reieșit din discuții a fost că responsabilitatea presei este de a umple spațiul public cu informații reale, credibile și documentate despre realități care sunt trecute prea ușor sub tăcere. Iar aceste realități sunt

1. România se află în cel mai bun moment al ei din punct de vedere al securității. Faptul că aparținem NATO este garanția faptului că războiul care se află la câțiva pași de noi nu poate să se extindă și la noi. O așa zisă ”neutralitate” clamată de suveraniști înseamnă, de fapt, renunțarea la garanțiile de securitate pe care NATO ni le oferă.
2. România se află în cel mai bun moment al ei din punct de vedere economic. Intrarea în UE a dus la creșterea salariului mediu cu 270%, de la 320 de euro în 2007, la 1.200 de euro în prezent.
3. România este o țară suverană, iar deciziile în UE se iau și cu acordul nostru.
4. Companiile străine reprezintă unul dintre motoarele de dezvoltare ale economiei românești.
5. Accesul românilor pe piața de muncă din Europa a fost un factor de progres al economiei, cu toate efectele sociale negative.

După o pauză bine meritată a fost rândul lui Ciprian Aron, jurnalist, realizator Prima News TV și regizor să prezinte două subiecte extrem de interesante: ” Locul Europei, astăzi, în lume, în contextul războiului din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu! Este Europa un actor global decisiv?” și ” Jurnalismul de mediu si Pactul verde european. De la parcuri naturale și arii protejate la complicatele chestiuni nereglementate”.

Primul subiect ne-a prilejuit o incursiune în istoria conceptului de Europa și a modului în care ea a modelat regiuni ale lumii (Orientul Mijlociu, de exemplu), în timp ce ea era la rândul ei modelată. Pentru că așa este istoria, iar globalizarea nu este o invenție modernă.

Dar cea mai interesantă parte a fost prezentarea textului lui Dimitrie Gusti din 1930 – „Problema federaţiei statelor europene”.

”Dacă Europa nu se constituie şi nu se organizează „pe tărâmul economic, va sărăci din ce în ce mai mult”

Dimitrie Gusti – „Problema federaţiei statelor europene”.

De asemenea, Gusti analiza necesitatea unirii politice a Europei și concluziona

 „Toate statele europene sunt bolnave. Boala constă în izolarea lor. Salvarea atunci, în mod necesar şi logic, se impune a fi unirea lor”.

Dimitrie Gusti – „Problema federaţiei statelor europene”.

A trebuit să treacă mai bine de două decenii și încă un război mondial până ce liderii europeni să ajungă la aceeași concluzie.

Cel de-al doilea subiect a fost mai concret, mai ales că Ciprian Aron este nu doar un jurnalist interesat de mediu și s-a și implicat în promovarea turismului ecologic în zona Munților Apuseni, prin intermediul siteului apusenitransilvania.ro, al emisiunilor și filmelor realizate în această zonă și al cărților scrise. De fapt, în domeniul mediului, Ciprian Aron face ceea ce americanii numesc ”Gonzo journalism” (un jurnalism implicat, aflat deseori la limita dintre presă și literatură. Cel mai cunoscut caz în Europa este cel al Svetlanei Alexievici, laureată cu Nobel pentru literatură în 2015 pentru volumele ei de reportaje).

Dintre cazurile de poluare prezentate de el două au atras atenția – cel de pe lacul Beliș, inundat de deșeuri de plastic și cel din localitatea Geamăna, un sat acoperit de sterilul de la exploatarea Roșia Poieni.

S-a mai vorbit, de asemenea, despre utilizarea ATV-urilor în ariile protejate și de ce acest lucru ar trebui stopat, despre cum (nu) se gestionează ariile naturale sau cele protejate și despre ce trebuie făcut în cazul urșilor a căror înmulțire este deja o problemă.

Un atelier în care jurnaliști și oameni de comunicare și-au împărtășit opiniile pe subiecte extrem de actuale. Finalul proiectului va avea loc anul viitor la Cluj, când va fi lansat și un E-catalog de bune practici în presa locală.

Cristi Nedelcu