Seria de degustări Brânzeturi cum se Cu…Vin a ajuns la episodul 55. De data aceasta, vinurile care s-au aflat în centrul evenimentului au fost oferite de Crama Aramic. Situată în apropierea Buziașului, Crama Aramic este un jucător relativ nou pe piața de vinuri din România. Gazda evenimentului a fost restaurantul C House Milano. Vinurile au fost prezentate de Adam Craciunescu – patronul cramei Aramic, iar brânzeturile și asocierile culinare au fost detaliate de Daniel Botea, degustator autorizat de brânzeturi și absolvent Master de Expertizare Viti-Vinicolă.

Istoria producerii vinului în zona Silagiului din județul Timiș începe în urmă cu 300 de ani, odată cu aducerea primilor coloniști germani. Aceștia erau șvabi de pe Valea Rinului și, în momentul în care au fost sosit aici, au cerut teren pe dealurile din apropiere pentru a cultiva vie. Aduceau cu ei nostalgia vinului din locurile de baștină, dar și știința producerii lui. Așa a început cultura de viță de vie în Buziaș. Iar lucrurile au mers bine până la mijlocul secolului 19 când și aici a ajuns filoxera care a distrus cultura de viță de vie, la fel cum s-a întâmplat de altfel în toată Europa.

Pentru refacerea plantațiilor inițial au fost aduși hibrizi rezistenți la filoxeră, iar apoi au fost folosite soiurile tradiționale prefiloxerice altoite pe viță de vie din America. Asta a dus la dezvoltarea viticulturii în perioada interbelică.

Odată cu instaurarea regimului comunist, viile sunt confiscate și se schimbă total modul de exploatare. Vinul era exportat vrac, nu îmbuteliat, deoarece conta cantitatea, nu calitatea. În paralel, după anii 70 a început emigrarea masivă a șvabilor pe care regimul comunist i-a vândut către statul german în urma unei înțelegeri cu RFG. În 20 de ani aproape toată populația de origine germană din România a pleacat din țară, astfel încât în 1990, mai erau doar 10% din șvabii care trăiau aici înainte de război. Ca urmare, în momentul în care începe retrocedarea terenurilor, în zonă nu mai sunt șvabi care să le revendice și terenurile intră, în cea mai mare parte, în proprietatea ADS.

De aceea, când proprietarii cramei Aramic au început acest proiect, în 2010, au concesionat teren de la ADS și, în încercarea de a reînvia tradiția uitată de peste 3 decenii a zonei Silagiului din județul Timiș, au reînființat plantațiile cu soiuri de viță nobilă. 

În 2015 a început producția de vin, odată punerea în funcțiune a unei linii de îmbuteliere cu o capacitate de 200.000 de litri. În 2020 au fost finalizate 4 proiecte, inclusiv un spațiu modern pentru degustări de vin și evenimente.

Pentru mine și Diana a fost prima întâlnire cu vinurile de la Aramic, deci seara se anunța una interesantă.

Degustarea a cuprins cinci asocieri de vin și brânză.

Am început cu o Fetească Albă prezentată în două ediții – din 2022 și din 2023, ambele asociate cu Aperifrais Ile de France.

1. Fetească Albă 2022 – aromă subtilă de fân și flori de câmp, gust de citrice, aciditate accentuată. Combinația cu aperifrais-ul a fost una reușită, cremozitatea brânzei fiind bine balansată de aciditatea vinului.

1bis. Fetească Alba 2023 – un vin mai agresiv, încă neașezat, cu o aciditate mai mare. În mod clar domina brânza.

2. Sauvignon Blanc Piatra Soarelui și Havarti Castello.

În mod normal, nu sunt mare amator de Sauvignon Blanc. Dintre vinurile albe, le prefer pe cele mai aromate – Tămâioasă sau Muscat. Dar acest Sauvignon Blanc are arome de măr verde și struguri și, chiar dacă pare un vin dur, având o aciditate ridicată, a făcut pereche foarte bună cu Havarti – o brânză foarte aromată cu nuanțe de unt și fân. Este motivul pentru care am ales această combinație ca fiind cea mai reușită a serii.

3. Rosé și British Cheddar Delaco D’Exceptie. Rozeul este obținut din Pinot Noir și are arome florale și un post gust intens de citrice. Combinația cu cheddar-ul a fost una destul de armonioasă, chiar dacă fiecare dintre elemente sunt mai bune decât combinația.

4. Fetească Neagră 2022 și Cascaval Sofia Delaco. Feteasca este printre soiurile mele favorite, iar aceasta este una bine făcută, cu arome de prune și cireșe amare, cu un post gust intes și plăcut. Ce m-a făcut să aleg totuși asocierea cu numărul doi a fost cașcavalul care nu mi s-a părut că s-a armonizat prea bine cu vinul.

5. Feteasca Neagra baricată și Grana Padano Delaco D’Exceptie. Ultimul vin este, de regulă, vedeta serii. Cu atât mai mult cu cât această Fetească a fost baricată 9 luni în baricuri de stejar proveniți din zona Săvârșin din România. Asta în timp ce majoritatea cramelor de la noi aduc baricuri din Franța. Cu toate acestea, mie nu mi s-a părut că se ridică la nivelul vinului anterior, care mi s-a părut mai catifelat și mai rotund. Nu am simțit vanilia care însoțește, de regulă, un vin baricat, dar poate era doar efectul faptului că, între timp, făcusem și o pauză de masă, deci papilele gustative erau destul de solicitate. Ca urmare și asocierea cu brânza maturată cu o textură plină nu a fost la nivelul așteptat.

Dincolo de degustarea în sine, seara a fost un prilej de a ne întâlni cu prieteni. Pentru că vinul are această calitate – adună oameni împreună.

Așa că să aveți parte de un an cu vinuri bune, băute alături de oameni dragi!

Cristi Nedelcu