Încă o deplasare, dar acum la Vînju Mare

Publicat de CristiNedelcu pe

Evenimentul care se derulează sub genericul Brânzeturi cum se cu.. Vin începe să se simtă tot mai bine în deplasare. După ce data trecută am fost la Almăj, acum, gazde ne-au fost cei de la Domeniile Vînju Mare.

Zona este una cu un istoric îndelungat în cultivarea viței de vie. În zonă au fost descoperite monede bătute în timpul împăraților Traian și Decius, pe care, sub inscripția ”Dacia Felix”, apare spicul de grâu și vița de vie.

Domeniile Vînju Mare au fost înfiinţate în 2001 prin preluarea unei foste podgorii care a funcționat aici înainte de 1989. După cum era regula economiei centralizate a vremii, aici se culegeau strugurii și se făcea vinificarea în cisterne uriașe de beton, după care vinul era trimis în țară la alte crame unde se îmbutelia și apoi era pus în vânzare. Pentru comuniști importantă era cantitatea, nu calitatea. Și în niciun caz nu putea fi vorba despre a creea vinuri care să reflecte specificul zonei.

Ca urmare, efortul echipei de aici, condusă de John Gîrniță, proprietarul cramei, a fost unul important și a fost axat pe construirea unui brand. Ceea ce a reușit cu succes. în momentul de față, vinurile de la Domeniile Vînju Mare sunt cunoscute pe piața din România și nu numai. Și asta nu este puțin lucru într-o țară în care există peste 600 de crame.

John Gîrniță și Florin Stana

Alături de John Gîrniță s-a aflat, încă de la început Florian Stana, vinificatorul care are în sarcină, în fiecare campanie, să facă vinurile care apoi pleacă spre consumatori. Și nu este deloc o meserie ușoară, pentru că vinul, după cum spune el, are nevoie de atenție permanentă.

De altfel o veche vorbă în vinificație spune că trei lucruri sunt importante atunci când faci un vin – omul, soiul și butoiul. Și pentru că vorbim despre ce înseamnă să faci un vin, trebuie spus că în puține domenii simte mai bine ce înseamnă schimbările climatice decât în viticultură.

”Anul acesta a fost un an atipic. Căldura excesivă și seceta au creat condiții mai puțin întâlnite. Din cauza temperaturii ridicate, strugurii s-au copt doar pe o parte, prin urmare au acumulat și zahăr, dar au păstrat și acciditatea ridicată. ”

John Gârniță

De obicei cele două componente sunt în raport invers proporțional, dar anul acesta lucrurile au stat altfel și, ca urmare, vinul a fost mult mai pretențios și a trebuit să fie urmărit în permanență.

Lucrările de modernizare ale cramei sunt în plină desfășurare.Conducerea societății a decis ca tot ce a preluat de la fosta crama dinainte de 1989 să primească o nouă șansă la viață. În timp ce în alte părți se demolează și se reconstruiește de la zero, aici abordarea a fost diferită.

Împreună cu Diana într-o fostă cisternă de beton, acum depozit de baricuri.

Fostele cisterne de beton, care puteau înmagazina până la 100.000 l (zece vagoane) fiecare, au fost reamenjate și transformate în sală de protocol și în depozit de butoaie.

Mai mult, o parte din mobilier a fost realizat de un artist din lemnul provenit din fostele butoaie ale cramei.

De asemenea vechiul turn se află și el în proces de renovare și în el urmează să fie amenajate, cel mai probabil, camere.

Rezervoarele de beton de odinioară au fost înlocuite cu cisterne de inox în care are loc vinificarea și apoi de baricuri de stejar românesc unde se face învechirea.

Capacitatea totală a cisternelor este de apoximativ 1 milion de litri (100 de vagoane).

După vizita în cramă a urmat degustarea propriu zisă. Este o senzație aparte să participi la o degustare într-o încăpere care, odinioară, era inundată cu zece vagoane de vin.

Degustarea a cuprins cinci vinuri. Vinurile au fost prezentate de John Gîrniță, proprietarul cramei, iar brânzeturile de Daniel Botea, absolvent de master Expertizare Viti-Vinicola și degustator autorizat de brânzeturi.

  • Prince Vlad Chardonnay + Camembert Ile de France

Primul vin al serii a fost un Chardonnay preparat folosindu-se doage de stejar introduse în cisterna de fermentare. Un vin lejer, cu o aciditate scăzută și un post gust scurt. A fost asociat cu un camambert, o brânză cu mucegai alb, cremoasă, care s-a dovedit a fi mai puternică decat vinul.

  • Emissarius Chardonnay baricat + Havarti Castello

Am continuat cu un alt Chardonnay, din 2022, de data aceasta baricat timp de 8 luni. Un vin catifelat, mai uleios și mai corpolent cu arome mai fine. Asocierea făcută a fost cu Havarti, o brânză cu o textură fină, ușor sfărâmicioasă. O brânză ușor maturată cu gust de unt și fân, smanata și alune. Una dintre cele mai reușite asocieri ale serii.

  • Prince Vlad rose + British Cheddar Delaco D’Exceptie

Am continuat cu un roze obținut doar din Fetească Neagră, unul dintre cele mai solicitate soiuri autohtone. Vinul are arome intense de coacaze și zmeură, o aciditate bine balansata și completată de un gust suplu, rotund si armonios. Asociat cu un cheddar untos, ușor cauciucat cu arome de fân.

După roze a fost momentul să luăm o pauză. Pauza a constat într-o masă copioasă cu niște cârnați delicioși, pregătiți de un producător local, carne pe grătar și o delicioasă salată de varză.

  • Prince Vlad Merlot + Emmentaler Delaco


Am trecut apoi la vinurile roșii. După cum spuneam, acestea sunt specialitatea zonei. De altfel, Oltenia este recunoscută pentru faptul că produce cele mai bune vinuri roșii din țară. Primul vin a fost un merlot cu arome intense de cireșe amare, mure și ciocolată neagră . Un vin catifelat, rotund, plin care a fost asociat cu un ementaler cu arome unt și fân. A fost însoțit de una dintre brânzeturile care mie, personal, nu îmi plac prea mult și asta m-a determinat să nu votez această asociere.

Degustarea s-a încheiat cu un asamblaj de excepție – Cabernet 50%, Merlot 30% și Feteasca 20%. Fiecare dintre vinurile care intră în această combinație a fost vinificat separat, apoi asamblajul a fost lăsat câteva luni pentru a se omogeniza. Rezultatul este spectaculos – un vin cu arome intense de prune uscate, vanilie și piper. Ca de obicei, un astfel de vin corpolent a fost asociat cu o brânză grana padano, maturată cu un gust intens, care, pentru mine, a fost cea mai reușită a serii.

Dincolo de vinurile degustate, am avut posibilitatea de a afla o mulțime de lucruri despre ce înseamnă să ai o afacere în domeniul vinului – de la cultivarea viței, la vinificare și până la marketing și vânzare. Un proces complex care are drept țintă finală consumatoul.

Să vă bucurați de vinuri bune. Este cel mai bun mijloc de a răsplăti această muncă.

Cristi Nedelcu


0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *