Descoperiți frumusețea culturii rrome

Publicat de CristiNedelcu pe

La sfârșitul anului trecut, timp de patru zile, ziariști, bloggeri și reprezentanți ai agențiilor de turism au fost invitați să participe la Caravana transfrontalieră ”Descoperiți frumusețea culturii rrome”. Caravana  a făcut parte din proiectul cu același titlu, desfășurat de Asociația Transfrontalieră E(q)uilibrum Environment –AteE (Lider), Asociația “Parteneriate regionale pentru o dezvoltare durabilă”  Vidin și Agenția de Dezvoltare Regională și Centrul de Afaceri 2000 – Montana. Finanțat în cadrul Programului Interreg V-A România – Bulgaria, axa prioritară nr. 2 „O regiune verde”, Obiectivul specific 2.1 „Îmbunătățirea utilizării sustenabile a patrimoniului natural și cultural și a resurselor”, proiectul  a început în septembrie 2018 și se va încheia în  februarie 2020. El are drept scop, îmbunătățirea utilizării  durabile a patrimoniului cultural prin valorificarea culturii tradiționale rrome din zona transfrontalieră în produse turistice.

Aceste produse se adresează agențiilor interesate în promovarea unui mod de a face turism care în Occident  este la mare căutare. Este vorba despre turismul care îmbină  vizitarea obiectivelor turistice cu descoperirea unor tradiții și meșteșuguri locale.

De data aceasta tradițiile și meșteșugurile au aparținut minorității rome, ale cărei bogății sunt prea puțin puse în valoare. Pe de o parte din cauza prejudecăților și pe de alta din cauza comodității multor agenții de turism care nu își bat capul să promoveze și astfel de bogății turistice.

Pe parcursul celor patru zile, participanții la caravană au poposit în districtele Montana și Vidin din Bulgaria, precum și în județele Dolj și Mehedinți din România.  Dacă despre obiectivele turistice am vorbit în alte articole, acum mă voi axa pe prezentarea tradițiilor și meșteșugarilor, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un adevărat patrimoniu prea puțin explorat.

Nea Andrei

Este unul dintre cei mai bătrâni meșteri fierari. În ciuda vârstei sale înaintate mâinile sunt încă sprintene, iar obiectele care ies din ele sunt mici bijuterii. O demonstrație de adevărată virtuozitate, poate ține turiștii minute în șir să privească.

F

Grupul de dansuri din  Mackresh – Vidin

Alcătuit în special din copii, grupul duce mai departe tradiția dansurilor rome, una dintre cele mai vii forme de expresie ale culturii pe care romii de pe malul bulgăresc le-au dezvoltat de-a lungul istoriei.

dansuri

Dumitru Linguraru

În Drobeta Turnu Severin trăiește unul dintre cei mai mari meșteri lingurari din România. De fapt, Dumitru Linguraru este mai mult decât un meșteșugar, este un adevărat artist în lemn. Colecția de linguri care se găsește acum la palatul Theodor Costescu din Severin ar putea sta în orice muzeu de etnografie din lume. Lingurile făcute de el sunt adevărate opere de artă, în care modelele tradiționale sunt duse la un alt nivel.

Dumitru Linguraru este rudar și, dincolo de meșteșugul său, duce o adevărată muncă de salvare din uitare a tradițiilor și datinilor rudarilor. După cum se știe inițial rudarii erau căutători de aur. Cu timpul ei au început să își confecționeze singuri instrumentele necesare folosind lemnul copacilor care creșteau pe marginea râurilor unde căutau aur. Apoi meșteșugul prelucrării lemnului a luat locul căutării aurului, și rudarii au devenit artiști ai lemnului.

1111

În efortul său de salva identitatea rudarilor, Dumitru Linguraru culege folclor, obiceiuri și datini ale acestui neam, salvând de la dispariție o adevărată comoară etnografică.

Nani Ceanghir

La doi pași de Drobeta Turnu Severin, la Șimian, lucrează unul dintre cei mai pricepuți meșteri căldărari. Nani Ceanghir  provine dintr-o veche familie de căldărari. După cum se știe, aceștia au păstrat cel mai bine tradițiile și cultura. Ei își păstrează și azi limba, portul și valorile și se numesc sunt romi „chachipe”, adică romi adevărați, care păstrează tradițiile din bătrâni.

n

Principalele obiecte pe care Nani Ceanghir  le face sunt cazanele de țuică, dar de asemenea lucrează căldări, tigăi, tăvi, ibrice, orice obiecte din aramă. Iar tot ce iese din mâna este rodul unei experiențe îndelungate și a unui talent pe măsură.

Ansamblul Eseroma

Înființat în Eșelnița , ansablul este alcătuit din elevi de liceu și gimnaziu, conduși de un coregraf. Acesta a preluat dansurile tradiționale ale comunității rome, și le-a integrat într-un adevărat spectacol care poate oricând să reprezinte o atracție pentru turiștii dornici să cunoască tradiții locale.

eseroma

Gheorghe Pădeanu

Unul dintre puținii fierari care mai sunt în Craiova, Gheorghe Pădeanu are o poveste care ar merita spusă pe larg. Tatăl său, fierar și el, a lucrat la Grivița Roșie, alături de Gheorghe Gheorghiu Dej. După venirea comuniștilor la putere, el a rămas în continuare fierar, meserie pe care i-a transmis-o fiului său. Gheorghe a lucrat ca electrician la Electroputere, dar nu și-a părăsit meseria de fierar.

”Plecam de la serviciu pe la 4, și veneam repede la atelier, unde deja mă așteptau oamenii.”

Veneau țărani din toate satele din jurul Craiovei. ”Un potcovit era 25 de lei”. Adevărul este că pentru a face o porcoavă este multă muncă. ”Cel mai greu găseam oameni care să mă ajute”. Când faci o potcoavă, este nevoie de un al doilea om cu ciocanul.

O muncă grea, dar mai puțin calificată.

”Îi plăteam bine, dar chiar și așa găseam greu”.

După Revoluție comenzile au crescut, pentru că oamenii își puteau cumpăra liniștiți cai și căruțe. Acum, însă,  Gheorghe Pădeanu lucrează tot mai puțin. Nu pentru că nu ar mai fi cai sau căruțe, ci pentru că piața a fost invadată de potcoave chinezești.

Pare greu de crezut, dar globalizarea a pătruns și aici. Potcoavele chinezești sunt foarte ieftine, dar de slabă calitate. Cu toate astea, oamenii le preferă, pentru că am intrat într-o epocă în care prețul dictează totul.

Taraful Puiu Bucătaru

Muzica romilor  se împarte în muzica romani și muzica lăutărească.  Dacă muzica romani, fie ea vocală sau instrumentală  se cântă în special în interiorul comunității și are un caracter ritualic , fiind asociat cu evenimentele importante din viața unui om (nașterea, căsătoria, moartea), muzica lăutărească este o sinteză a muzicii rome cu cea tradițională românescă. De altfel,cercetătorii au remarcat acest lucru în toate țările în care minoritatea romă s-a stabilit – nu doar în spațiul balcanic, ci și în Peninsula Iberică, sau în sudul Franței.

Taraful Puiu Bucătaru este unul dintre cele mai cunoscute nu doar din Craiova, ci din întreaga Oltenie. Stilul de interpretare al muzicienilor ce fac parte din acest taraf are un grad ridicat de spontaneitate  și improvizaţie, cu o remarcabilă bogăţie ritmică și varietate melodică.

 

Acestea sunt doar câteva dintre bogățiile pe care cultura romă din zona transforntalieră amintită le poate oferi turiștilor. Rămâne doar ca agențiile să gândească pachete în care să fie incluse toate aceste obiceiuri și tradiții, înainte ca ele să se piardă .

Cristi Nedelcu


0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *