Am fost trataţi ca preşedintele Franţei

Şapte vinuri pe-nserat

Scoase-n şir la degustat

Şapte vinuri, şapte arte

Degustate toate-n parte.

În numerologie, şapte este o cifră magică. Asociată cu chakrele (centrele energetice prin care corpul uman şi mediul înconjurător comunică) sau cu simbolul masonic al triunghiului aşezat peste pătrat, cifra 7 a atras întotdeauna şi a creat mitologii.

Prin urmare, cea mai recentă degustare din seria Brânzeturi cum se cuVin (organizat de Asociaţia Bloggerilor Olteni şi Dicţionar Culinar)  a stat sub semnul unor astfel de mitologii pentru că participanţilor li s-au servit 7 vinuri, semn că augurii au fost cu ei în seara aceea.

Şi pentru ca experienţa să fie completă, vinurile au fost povestite de Laurenţiu Achim Avram – preşedintele Federaţiei Somelierilor din România. O expunere destul de tehnicistă, care a avut darul de a aduce un pic de exactitate, acolo unde noi, nespecialiştii preferăm exuberanţa şi imaginaţia.

Cele şapte combinaţii ale serii au urmat evoluţia deja cunoscută acum – de la vinurile albe uşoare, la cele roşii grele. O singură excepţie, dar despre ea la final.

Mozzarella Fresca – Cuvee d’excelence – Sauvignon Blanc. Vinul aspru şi dur, cu un gust astringent şi un post gust intens a acoperit aproape în totalitate gustul delicat şi uşor fad al brânzei.

Camembert – Ile de France – Cuvee d’excellence – Riesling italian. Rieslingul s-a dovedit mai corpolent dar cu o aromă pronunţat florală. Postgustul mai redus, a făcut ca aici lucrurile să stea exact invers. Vinul a fost acoperit de brânza onctuoasă al cărei gust fusese potenţat de nuci.

Cascaval Sofia – Nedeea. Vinul tânăr, aflat la a doua ediţie, este un cupaj de trei vinuri care se echilibrează perfect. Asocierea cu caşcavalul Sofia a fost una naturală, dar fără să sporească în vreun fel calităţile vinului.

Emmentaler – Prince Mircea – Merlot. Culoarea intensă îi potenţează gustul puternic, în care se simt fructele de pădure şi prunele uscate, iar mirosul de sol reavăn întregeşte olfactiv combinaţia. Brânza a fost asezonată cu piper şi astfel devenită picantă a echilibrat taninul persistent.

Gran Bavarese – Soare – Cabernet Sauvignon. După Merlot, Cabernet Sauvignonul Soare a părut mai catifelat, dar mai plin. Consistent şi cu post gust intens el s-a asezonat cu brânza cu mucegai albastru, care a „stins” taninul.

Grana Padano – Castel Bolovanu – Cabernet Sauvignon. După 5 vinuri, papilele gustative, mai ales ale unor nespecialişti,  încep să se revolte când sunt puse să facă diferenţa între două vinuri Cabernet Sauvignon. Şi dacă senzaţia că taninul era acum ceva mai persistent a fost poate singura care făcea o oarecare diferenţă, în schimb combinaţia cu caşcavalul puternic maturat a fost, fără îndoială, asocierea serii. Asocierea dintre vin şi brânză a avut ca efect un post gust mai prelung şi cu o nuanţă uşor amăruie.

Brie – Sirena Dunarii – Riesling italian.

Evident că cel mai interesant vin al serii a fost cel despre care am fost avertizaţi că nu intră în competiţie. Sirena Dunării, căci despre el este vorba, este genul de vin care te face să îţi schimbi părerea despre vinurile dulci. În general vinificatorii spun că un vin dulce este mai uşor de „păcălit”. Zahărul poate ascunde uneori defecte care apar când vinificatorul a pierdut produsul din mână, şi, de aceea, vinurile seci sunt considerate mai oneste. În cazul Sirenei, însă lucrurile nu stau aşa. Zahărul în cantitate însemnată (anul de producţie a fost 2001, cel mai bun pentru vinuri din ultimele decenii) a fost echilibrat, iar postgustul lung a avut nuanţe de caramel. În acelaşi timp plin şi onctuos Sirena este genul de vin care se savurează cu înghiţituri mici astfel încât să îl simţi în plenitudinea lui. Pe platou a fost servit cu Brie, dar vinul merită înţeles singur. Multe poveşti s-au spus despre el în seara aceea, dar ce nu ştiam, era că aproape în acelaşi timp cu noi vinul era gustat şi de preşedintele Franţei. Sirena Dunării s-a aflat în meniul pe care Adi Hădean şi Nicolai Tand,l-a pregătit cu ocazia vizitei preşedintelui francez în România.

În concluzie a fost seara în care degustătorii amatori au fost supuşi unei probe de anduranţă a papilelor gustative, şi în care memoria savorii a fost la acelaşi nivel cu rezistenţa. O seară care va rămâne în topul întâlnirilor din seria Brânzeturi cum se cuVin.

Cristi Nedelcu