Am scris puțină poezie până acum. De fapt, am scris în studenție și imediat după, iar apoi am abandonat. Am intrat în presă, am scris teatru, eseu, apoi am ajuns la proză, mai întâi povestiri și apoi roman. Poezia rămăsese, într-un fel de uitare.

Sau nu îi venise vremea.Pentru că așa cum spune Ecleziastul

”Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.”

Și, cumva, se pare că venise și vremea poeziei. Încet, încet am redescoperit plăcerea de a scrie versuri și, când Lidia Vianu a lansat apelul pentru o antologie de poezie română contemporană tradusă și în engleză, mi-am spus ”de ce nu?”.

Așa că am strâns ce poezii scrisesem până atunci și le-am ales pe cele care mi s-au părut mai.. nici nu știu cum mi s-au părut. Mai publicabile. Iar bucuria a fost mare când am primit răspunsul că trei dintre poezii au fost selectate pentru a intra în această antologie care a fost tradusă în engleză de Lidia Vianu și poeta britanică Anne Stewart.

Volumul a apărut la editura Tracus Arte și cuprinde versurile a 43 de poeți contemporani, unii dintre ei foarte cunoscuți – Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Mircea Cipariu, Ioan Es Pop, Nicolae Coande, etc. Compania nu are decât să mă onoreze.

Iar volumul a ieșit în condiții grafice excelente, așa cum ne-a obșinuit de altfel editura Tracus Arte.

• 

• 

Dintre poeziile mele care apar în volum am ales una, care mie mi se pare reprezentativă, și care m-a făcut să mă gândesc că atunci când voi publica un volum de poezie, un capitol ar trebui să se intituleze ”Geneze”.

Geneză

La început a fost sfârșitul

Și sfâșitul se plimba peste sufletul gol și netocmit

Și a fost durere și apoi liniște

Veacul întâi

Apoi sfârșitul s-a retras ușor în ape mai liniștite

Și apele s-au separat

Lacrimile de o parte

Ploile de alta

Și a fost liniște și apoi calm

Veacul al doilea

Și așa au început să înverzească visele

Gândurile

Și speranțele

Și a fost calm și apoi soare

Veacul al treilea

După carte ar mai fi fost câteva vreacuri

Vreo patru

Dar asta era o variantă prescurtată a Genezei

Pentru că nimeni nu mai citește azi opere complete.

Varianta în limba engleză sună așa

Genesis

In the begining was the end

And the end walked blindly over the naked shapless soul

First is was pain, then silence

First century

The end slowly withdrew into quietude

The waters split

Tears on one side

Rains on the other

And is was quiet and peaceful

Second century

Dreams blossomed

Thoughts

Hopes

Then peace and sunlight

Third century

The book says there may have been a few centuries after that

Four maybe

But this was a shortended version of Genesis

Who would read the entie book these days?

După ce am citit versiunea Lidiei Vianu și a Annei Smith mi-am dat seama că ultimul vers suna mult mai bine ca întrebare decât ca afirmație, așa cum l-am scris eu. Și, într-o viitoare versiune, cred că îl voi modifica.

Dintre celelalte lucrări din volum am ales o poezie semnată de Dan Mircea Cipariu, ale cărui versuri au dat și titlul cărții.

cartea de tarot

o întreb pe fata bulibașei din Iași

o fetiță de 12 ani

cu ochii scânteietori de tsavorit

care se oglindesc

în salba de 33 de cocoșei de aur de la gât.

”cum vezi tu viitorul?”

privim pe fereastra vagonului de clasa I

tăcerea

din ce în ce mai roșiatică

din ce în ce mai îndepărtată

”cum vezi tu viitorul?”

fetița cu ochii scânteietori de tsavorit

silabisește mantra aceluiași răspuns.

”cum vezi tu viitorul?”

”până în prezent e foarte bun”

Cred că antologia este o fotografie destul de exactă a tendințelor din poezia contemporană românească. Dar, nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Luați cartea și citiți-o.

Cristi Nedelcu