Picnic la marginea viei

A doua zi de Rusalii mi-a prilejuit una dintre experiențele cele mai interesante legate de degustarea de vin – un picnic la marginea viei. În fiecare an, crama AVINCIS organizează un astfel de eveniment pentru toți colaboratorii săi. Și cum, printre colaboratori se numără și organizatorii evenimentului ”Brânzeturi cum se cuVIN”, am fost în echipa de bloggeri prezenți la party.

Există, în ceea ce privește degustarea unui vin, mai multe abordări. De la cea foarte profesionistă, specifică mai ales concursurilor, până la cea în care vinul este înscris într-o poveste mai amplă, care face din întâlnirea cu vinul o experiență culturală în adevăratul sens al cuvântului. O degustare la o cramă, chiar lângă podgorie, se înscrie în această ultimă categorie. Plimbarea de-a lungul viei, cu un pahar în care se află vinul obținut din acea vie îi dă acestuia altă savoare, cu atât mai mult cu cât, în timpul plimbării afli povestea acelui vin. Pentru că, da, orice vin presupune o poveste, pentru a rămâne în memoria de lungă durată a celui care l-a gustat.

Soții Stoica au știut să transforme o vizită la Crama AVINCIS într-o experiență care îți rămâne în amintire. Gazde perfecte, care au eleganța de a își primi oaspeții și de a îi face să se simtă speciali, soții Stoica au adus aici, în mijlocul dealurilor Drăgășanilor, atmosfera sofisticată a Bucureștilor perioadei interbelice.

Vinul degustat a făcut parte din gama Domnul de Rouă, rebrenduit acum. Dincolo de noua etichetă, în gamă a fost introdus, pe lângă vinul alb și roșu, și un roze.

Dintre toate, mie cel mai mult mi-a plăcut cel roșu. Un cupaj bine echilibrat, care a dat un vin corpolent, ușor acidulat care lasă un post-gust puternic. De altfel, vinurile de la AVINCIS au această caracteristică de a fi acide, ca de altfel multe dintre vinurile de Drăgășani, ca urmare a solului de aici.

Până să înceapă turul, degustarea de vin a fost însoțită de brânzeturile din gama Praid, care au dat o savoare în plus momentului.

Turul domeniului a cuprins în primul rând prezentarea podgoriei și a modului cum sunt amplasate soiurile de struguri în funcție de zona de însorire. Cum soarele de dimineață are altă putere decât cel de seară, este foarte important pe ce pantă se cultivă un soi alb, sau unul roșu. Toate acestea și multe altele, povestite în timp ce vezi colinele molcome ale Drăgășanilor și guști alene dintr-o Crâmpoșie (unul dintre puținele soiuri autohtone care au scăpat atacului de filoxeră) transformă o după amiază de început de vară, într-un moment special.

Apoi turul domeniului a continuat cu partea de arhitectură, în care am putut vedea un superb conac în stilul neoromânesc (caracteristic întregii Oltenii de sub munte), renovat de unul dintre cei mai importanți arhitecți de la noi, Alexandru Beldiman.

În plus, dincolo de arhitectura propriu zisă, întregul spațiu din jurul conacului a fost gândit astfel încât să poți profita la maxim de plimbare și relaxare – pergole de trandafiri care se oglindesc în piscină, alei umbrite unde poți citi liniștit, o livadă în devenire, în care deja cireșele te îmbie, o minigrădină ornamentală cu lavandă, un punct de belvedere în care o cascadă în miniatură completează în mod fericit peisajul.

După tur a urmat masa, pregătită de asemenea cu rafinament. Preparatele au fost astfel gândite, încât să nu estompeze gustul vinului, ba dimpotrivă să îl pună în evidență.

Atmosfera a fost întreținută de formația Alex Porro & Band, care a scos un album cu muzica inspirată de vinul de la AVINCIS.

Cum Garden Party ul este organizat în a doua zi de Rusalii, de la eveniment nu puteau lipsi călușarii. Dansul lor ritualic (atât de controversat în rândul antropologilor, încât a dat naștere celor mai bizare intrepretări) chiar a avut efect – au adus un soare puternic deasupra întregii petreceri.

Și așa, sub razele puternice ale unui soare care anunță un an bun pentru vin s-a încheiat acest picnic la marginea viei.

Cristi Nedelcu