Pe cine sperie Halloween-ul?
De câte ori este o sărbătoare ”importată” (Halloween, Valentine` s Day) patrioții de facebook se declară oripilați că ”ni se impun sărbători total străine de spiritul nostru și de tradițiile noastre”.
Există o multitudine de luări de poziție pe această temă, în special venite din zona religioasă. care asociază sărbătoarea cu… satanismul.
Dincolo de ironia care face ca BOR să se plângă de mercantilismul unor afaceri private, când acest păcat este tot mai întâlnit chiar în sânul ei, trebuie remarcat că sărbătoarea nu are nicio legătură cu satanismul.
Halloween vine de la All Saints’ Eve , Sărbătoarea Tuturor Sfinților. Este echivalentul sărbătorii cunoscute la noi drept Sâmbăta Morților. Probabil nu i-a trecut prin cap nimănui să acuze Sâmbăta Morților ca fiind o sărbătoare satanistă.
În al doilea rând, sunt cei care afirmă că această sărbătoare este total străină de tradițiile românești străvechi.
Cei care spun că tradițiile românești sunt stricate de astfel de sărbători, nu știu prea mule despre tradițiile noastre. Ele sunt departe de a fi atât de ”septice” cum și le închipuie patrioții de facebook.
Tradițiile românești seamănă, în multe privințe, cu tradițiile altor popoare. Și este normal să fie așa, pentru că românii nu au trăit pe o planetă departe de restul lumii. De aceea, găsim în obiceiurile noastre și grotesc, și licențios. Și asta în momente pe care acum le-am putea considera nepotrivite.
Într-un studiu realizat de prof. Georgeta Vioreanu (”De la leagăn la Hora satului” – Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vrancea, 2010) se arată că la înmormântări chiar se jucau adevărate piese de teatru, evident cu măști.
Măștile pe care le considerăm ca venind dintr-o cultură occidentală decadentă care celebrează răul și moartea, se întâlneau și la români.
Iar semnificația era aceeași ca și în cazul Halloweenului – reprezintă un mod de manifestare al gândirii magice, caracteristică civilizațiilor premoderne.
De altfel, măștile tradiționale românești reprezintă și acum un motiv care inspiră artiștii contemporani.
Măști – George Vlăescu Mască – Aurora Speranța
Așadar, elemente similare Halloweenului găsim și în tradițiile românești – reprezentări grotești ale spiritelor rele menite să înfricoșeze și să trezească spaime ancenstrale.
De ce simte omul nevoia, uneori, să își provoace astfel de spaime? Este un subiect despre care psihologii, antropologii și sociologii încă discută, iar industria de filme îl exploatează cu succes.
În fine, există cei care spun că nu suportă Halloween-ul pentru că occidentalii nu preiau tradițiile noastre.
Aceștia ar face bine să citească despre aculturație. Da, este destul de neplăcut să îți dai seama că, în contact cu o cultură mai puternică, cultura noastră preia modelele acesteia. Dar, problema nu este la cealaltă cultură, ci la noi.
Una dintre cele mai puțin profitabile divizii ale Mc Donald este cea din Italia? De ce? Pentru că italienii sunt exterem de atașați de gastronomia lor. Atât de mult, încât ei au impus două preparate, pizza și pastele, în cultura gastronomică americană. Aș cum mexicanii au impus tequilla, iar exemplele pot continua.
Revenind la Halloween, nimeni nu obligă pe nimeni să o sărbătorească. Copiilor li se pare amuzant să se costumeze și să facă din dovleci tot felul de figuri. Asta nu înseamnă nimic mai mult decât un simplu amuzament.
Cât despre adulții care organizează petreceri tematice, și pentru ei totul este just for fun.
Nu căutați semnificații ascunse acolo unde nu sunt.
Cristi Nedelcu
PS
Eu nu sunt deloc fan al petrecerilor de Halloween, nici al deghizărilor de orice fel (y compris al balurilor mascate). Așa cum nu îmi plac nici filmele horror.
Dar, când Vlad era mic, ne amuzam, eu cu el și Diana, făcând dintr-un dovleac Jack-o’-lantern.
Chiar era distractiv.
0 comentarii