O seară franco-română
Cultura noastră modernă s-a născut și s-a dezvoltat sub semnul ”surorii noastre de gintă latină” Franța. Dar, puține sunt domeniile unde această influență este atât de evidentă ca vinul. Ne putem consola cu gândul că toată umanitatea datorează Franței modul cum arată vinurile de azi.
După părerea mea, două sunt contribuțiile esențiale ale Franței la ceea ce înseamnă vinul în civilizația mondială. Prima – soiul Cabernet Sauvignon supranumit Vinul Regilor și Regele Vinului. A doua – poezia lui François Villon ”Balade Joyeuse des tavernier” – Baladă șugubeață pentru crâșmari, al cărei final l-aș face obligatoriu de afișat în toate localurile din lume.
Crăpa-le-ar Domnul, – Principe, – ficații
François Villon – Baladă șugubeață despre crășmari, traducere Romulus Vulpescu
Și setea ogoi-le-ar cu venin,
Căci n-au păreche-n lume blestemații:
Crâșmarii care toarnă apă-n vin
În oglindă, România se poate mândri cu Feteasca Neagră și cu versurile lui Păstorel Teodoreanu
Cântat-am vinul şi-l băui pre el.
Păstorel Teodoreanu – Cântat-am vinul
Şi-aşa precum din flori slăvitul Soare
Cules-am toată roua din pahare
Voios ca cel din urmă menestrel
Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi şi zice Păstorel).
Şi de la Grasă pân’la Ottonel
Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.
Prin urmare o seară franco-română cum se anunța a fi cea în care aveam să degustăm vinurile de la Domeniile Franco-Române asociate cu brânzeturile de la Delaco nu putea porni decât sub bune auspicii.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro, iar gazde ne-au fost cei de la C House Milano.

Domeniile Franco-Române au o istorie extrem de interesantă, și îmbină, într-un mod neașteptat nume ca Eminescu, Persu (cel care a construit primul automobil aerodinamic din lume) și vinificatorul francez Denis Thomas.
Cel care a pornit întreaga afacere a fost Denis Thomas, care a avut ambiția să facă prima plantație viticolă BIO din România. Și a reușit acest lucru la Dealul Mare, între Gura Vadului şi Săhăteni pe o suprafață de 45 de hectare, unde terroirul era asemănător cu cel din Burgundia, deci se puteau produce vinuri românești à la manière française.
Nu e de mirare că vinurile luau drumul Burgundiei, unde erau foarte apreciate.
Din 2020, crama a fost preluată de un grup de investitori români, care au adăugat la cele 45 de hectare, alte 40 ale Domeniilor Eminescu-Persu. Acest domeniu fusese deţinut înainte de Primul Război Mondial de Alexandru Persu – inginer agronom, fost primar al comunei Tohani şi Ecaterina Eminescu – nepoata poetului Mihai Eminescu.
Așadar din acestă colaborare franco-română, s-au născut vinurile pe care le-am degustat și care ne-au fost povestite cu lux de amănunte de Mihai Frîncu, reprezentantul Domeniilor Franco-Române. Ca de obicei, de prezentarea brânzeturilor responsabil a fost Daniel Botea, degustător autorizat de brânzeturi.
Interesantă este și povestea sticlelor în care se îmbuteliază vinurile. După cum ne-a povestit Mihai Frîncu, sticlele, care ies din tiparele cu care eram obșnuiți – fie de tip Bordeaux, fie de tip Burgundia – sunt produse în Franța și serigrafiate la Oradea. Eleganța lor și faptul că la noi se găsesc puține sticle cu dop de sticlă a făcut ca vinurile DFR să înregistreze un succes în toate localurile unde sunt listate.
A fost mai curând o seară albă, pentru că, din cele 7 vinuri degustate, 5 au fost albe. De obicei, la astfel de degustări, consider vinurile albe drept deschiderea pentru artileria grea – vinurile roșii. De data aceasta, lucrurile au stat altfel, iar vinurile albe au reprezentat partea cea mai consistentă. Iar gama servită a fost extrem de diversă – de la Fetească Albă și Tămâiosă Românească la Chardonnay și Sauvignon Blanc.
Mi s-a părut extrem de interesantă această pendulare între soiurile franțuzești și cele românești în care aromele florale și de fân s-au împletit cu cele de miere și măr verde.
Fiecare vin a fost servit împreună cu un fel de brânză oferit de Delaco, iar asocierea a fost făcută având în vedere caracteristicile specifice – aciditatea, cremozitatea, gradul de alcool, textura. Au rezultat 7 perechi extrem de interesante.
- DFR Feteasca Alba Bio 2021 + Aperifrais Ile de France

Vinul floral, lejer cu arome de fân, iar brânza cremoasă, piperată care domina clar vinul.
- Vigneron Sauvignon Blanc Bio 2021 + Camembert Ile de France

Un Sauvignon Blanc făcut în mod tradițional franțuzesc cu arome de citrice și măr verde. Brânză camembert cremoasă și intensă. O combinație mai echilibrată ca prima, dar brânza încă domina vinul.
- Vigneron Chardonnay Bio 2021 + Havarti Castello,

Un Chardonnay nebaricat, acid cu arome intense de măr verde și flori de primăvară și miere. Brânza Havarti moale, ușor acidă. O combinație echilibrată, cea mai reușită dintre cele care au avut vinuri albe.
- DFR Sauvignon Blanc și Tamaioasa Românească Bio 2021 + Cașcaval Sofia Delaco

Un cupaj Sauvignon 85% și Tămâioasa Românească 15%. Un vin ușor, floral, mai șters. Cașcavalul românesc lipsit de personalitate, dar combinația celor două reușește sa aducă un plus de valoare ambelor componente
- Arrogance alb demisec 2021 + Emmentaler Delaco

Un cupaj Tămâioasă Românească 75 % și Fetească 25 %. Un vin mai parfumat, lejer, plăcut, cu arome de flori de câmp și fân proaspăt cosit
Ementalerul, o brânză cauciucată, dulceagă. Per ansamblu, o combinație nu prea reușită
- Arrogance Rose sec Bio 2021 + British Cheddar Delaco D’Exceptie

Un vin puțin corpolent, cu o personalitate nu foarte pregnantă. Dominat clar de branza cu gust mai intens
- Vigneron Pinot Noir Barrique Bio 2018 + Grana Padano Delaco D’Exceptie
Și pentru că a fost o seară albă, eu am ales singurul vin roșu. Un Vigneron Pinot Noir din 2018, singurul baricat din ce ni s-a servit. Un vin corpolent sau cel puțin așa a părut în comparație cu vinurile de până atunci.

El a fost însoțit de o brânză Grana Padano, puternic maturată. Aromele de fân și de nucă s-au contopit de minune cu cele de fructe de pădure și prune uscate ale vinului.

Cum rezultatul asocierii celor două a fost mai bun decât fiecare element în parte, m-am convins că această combinație a fost, cum spun francezii, pour la bonne bouche.
Așadar, la final am putut cu toții exclama Vive L’amitié Franco–Roumaine!

Cristi Nedelcu
0 comentarii