După 10 ani de Blog Meet, începem să prindem Rădăcini

Publicat de CristiNedelcu pe

Două cincinale de blogging la Craiova

Acum 10 ani avea loc prima ediție a Craiova Blog Meet, un mod de a strânge alături oameni extrem de diferiți, fiecare cu propriile gusturi, pasiuni și obiceiuri, dar uniți de un lucru – pasiunea pentru blogging.

Periodic se tot spune că bloggingul nu mai are viitor, că social media, care într-adevăr, s-a dezvoltat exponențial în acest timp, va acapara totul.

Realitatea este însă că, dacă acum, după un deceniu de la prima întâlnire, ne strângem încă atât de mulți bloggeri, și avem ce să povestim cititorilor noștri, lucrurile nu stau chiar atât de sumbru cum le prezintă unii.

Credit foto – ACC Foto

După două cincinale, timp în care bloggerii craioveni au trecut prin multe, ne-am reunit cu atât mai bucuroși cu cât, în ultimii doi ani întâlnirile au fost sporadice și umbrite de atmosfera generală tot mai apăsătoare.

Și pentru că orice întâlnire a bloggerilor trebuie să conțină o parte de documentare, am început cu….

Vizita la Casa Romanescu

Credit foto – ACC Foto

Casa Romanscu, mai cunoscută sub numele de Casa Universitarilor, este una dintre clădirile Craiovei care a păstrat mult din farmecul sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. A fost perioada în care Bănia s-a transformat dintr-un târg de Ev Mediu,  într-un oraș european. Iar cel care a fost artizanul acestei transfomări a fost Nicolae Romanescu. Timp de o mai bine de o oră, Daniela, specializată în tururi ghidate în Craiova, ne-a plimbat nu doar prin casă, ci și prin epoca aceea și prin poveștile pe care familia Romanescu le-a lăsat în urmă.

Credit foto – ACC Foto

Nu pot cuprinde în câteva rânduri toate informațiile și poveștile pe care Daniela ni le-a spus și nici nu vreau asta, pentru că v-aș răpi plăcerea unui astfel de tur.

Menționez doar oglinda venețiană din dreptul scărilor a cărei legendă spune că este spartă pentru că Romanescu a tras în ea cu un pistol într-un moment în care se apăra de un hoț intrat în casă.

Credit foto – ACC Foto

și colecția de sobe, dintre care una era preferata Reginei Elisabeta, atunci când era oaspete de onoare al casei. Nu vă spun care, vă las plăcerea de a ghici singuri.

După ce am strâns atâtea povești, a venit rândul degustării. Pentru că evenimentul a coincis cu Ziua Basarabiei și Bucovinei, ne-am delectat cu vinuri de la

Radacini Wines

Crina Scortanu – director national Radacini Wines și Daniel Botea – președinte ASBO dând startul degustării

Crama Rădăcini este relativ nouă. Are 11 ani pe piața vinurilor și un an și jumătate de prezență în România. Crama are 3.800 de hectare, dintre care 800 sunt proprietate, restul fiind luate în concesiune. Din punct de vedere al podgoriilor, ele sunt repartizate în toate regiunile viticole ale Moldovei.

Regiunile viticole ale Moldovei – sursa foto

Regiunea Ștefan Vodă se află la o altitudine joasă, cu influențe de la Marea Neagră. Aici sunt cultivate soiuri precum Chardonnay, Pinot Grigio și Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Feteasca Albă și Feteasca Regală.

Regiunea Valui lui Traian are un climat cald, cu influențe de la Marea Neagră, precum și de la pădurile din Podișul Tigheci. Este zona specializată în vinuri roșii.

Regiunea Codru are un relief fragmentat de văi și râuri mici. Pădurile de stejar și tei reprezintă 25% din teritoriu, influențând microclimatul din regiune. Este zona specializată în vinuri albe.

Sloganul cramei este ”Istorii care merită trăite”, iar eu aș adăuga ”Istorii care merită gustate”

Cele 5 vinuri care au fost servite

Au fost servite 5 vinuri, și dacă ar fi să găsesc un numitor comun al lor, acesta ar fi originalitatea. Fiecare dintre ele a fost diferit de ceea ce am degustat până acum ceea ce a făcut experiența cu atât mai interesantă.

  • Spumant Brut Blanc de Cabernet
  • Viorica 80% + Riesling 10% + Chardonnay 10%

  • Fiori Feteasca Neagra 45% + Syrah 55%
  • Spumant roze dulce, Vero di Moscato

Despre fiecare ar fi câte ceva de povestit. De exemplu a fost una dintre puținele degustări în care am început cu un spumant (sec) și am terminat cu altul (dulce). Sau că fiecare cupaj a fost surprinzător, sau că am descoperit soiul Viorica despre care am aflat că a avut mare succes între cele două tururi de scrutin de la ultimele alegeri prezidențiale.

Dintre toate, eu am ales cupajul de Rară Neagră 40%, Merlot 20% și Saperavi 40%. Un vin aparent ușor, deși avea 13% alcool (cam toate vinurile moldovenești au un volum mai ridicat de alcool), catifelat cu o ușoară aromă de fructe de pădure. Fusese baricat cam patru luni, dar aroma de vanilie pe care o imprimă acest procedeu era și ea vagă. Mai băusem o singură dată Saperavi, în monosepaj, și mi se păruse acid și agresiv. În combinația aceasa însă rezultatul era un vin cu personalitate și care îți lasă o amintire plăcută.

Nu a fost o degustare așa cum facem de obicei, mai precis a lipsit partea de asociere cu brânza, în schimb am avut pregătite gustări

și un tort care a mers de minune cu spumantul de final.

Am încheiat totul cu o petrecere în care am aniversat Ziua Basarabiei, 10 ani de Blog Meet, bucuria de a fi din nou împreună și speranța că vom mai avea parte de astfel de momente blogosferice.

Cristi Nedelcu


0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *