Cum să punem vinul în cuvinte

Am mai spus – vinul nu este doar o băutură ci un produs cultural cu o bogată încărcătură de semnificație. Religie, poezie, muzică, peste tot găsim referințe la vin. Surprinzător însă atunci când un vin trebuie ”povestit” , lucrurile devin destul de neclare. Mai ales pentru nespecialiști, care, simțând această presiune culturală simt nevoia să inventeze descrieri care pot varia de la simpatice la penibile. Pentru că este sugestiv să spui despre un vin că are o aromă de fructe de pădure, dar deja devine deplasat să mai insiști și asupra momentului din zi când au fost culese fructele, sau să precizezi de cine ai fost însoțit în acțiune.

Poate să pară surpinzător, dar descrierea unui vin este o operațiune destul de exactă, iar specialiștii folosesc termenii cu multă parcimonie. Nu folosirea unor termeni cât mai fanteziști definește o bună descriere a unui vin, ci utilizarea acestora într-un mod cât mai concret.

Francezii, considerați pe bună dreptate, specialiștii numărul unu în lume în vinuri folosesc următoarea schemă pentru descrierea aromei și buchetului unui vin (este o diferență între cei doi teremeni), iar doi specialiști care degustă separat un vin au mari șanse să îl încadreze în aceeași zonă.

sursa foto – wikipedia

După cum scria Mihai Macici în ”Cuvintele şi Vinul”, text preluat de pe blogul stefanteris.wordpress.com în Franța în 1779 se utilizau 40 de cuvinte pentru a descrie vinul, iar în 1986 Émile Peynaud (părintele oenologiei moderne) folosea în cartea sa Le gout du vin 1000 de termeni pentru a descrie vinul, dintre care 200 se referau doar la aspect.

La noi regretatul Viorel Stoian a publicat în 2001 Marea carte a degustării vinului, în care trece în revistă 48 de termeni. Tot el, însă, stabilește nu mai puțin de 225 de arome care se pot regăsi în vin. Tot prea departe de bogăția de termeni din limba franceză. Un degustător francez va face, de exemplu, și referințe animale în descrierea unui vin în timp ce la noi dacă spunem despre un cabernet sauvignon că are miros de șa de cal, stârnim zâmbete amuzate.

Avem, în mod cert, prea puține cuvinte pentru vinuri. Și nici măcar pe acestea noi, nespecialiștii, nu le folosim corect. Cum înveți să descrii corect un vin? Cred că sfatul profesorului Nicolae Giugea e cel mai bun – exersând.

P.S.

Și pentru că v-am obșnuit să însoțesc fiecare postare despre vinuri cu o poezie sau un cântec, am ales acum Alan Parsons Project cu piesa Beaujolais. Înfiinţată în 1975 de Alan Parsons şi Eric Woolfson trupa a activat până la începutul anilor 90. Alan Parsons mai colaborase cu Beatles şi Pink Floyd, iar Eric Woolfson activase în cinematografie lucrând, printre alţii cu Alfred Hitchcock şi Stanley Kubrik. Solistul este Chris Rainbow. Piesa face referire la unul dintre cele Este un vin roșu care se produce în special din soiul Gamay, în combinație cu Pinot Noir și Pinot Gris. Este mai curând un vin ușor (12% ) puțin taninos, și care își datorează faima marketingului (mai multe aici ) grație unor vedete ca Bernard Pivot, Georges Brassens și Mireille Mathieu care l-au promovat. Deci nu luați chiar de bun ce spune cântecul

Beaujolais goes straight to my head

Beaujolais, the one to blame and I don’t know

Why I’m in this place or how I came

Beaujolais will be my ruin, Beaujolais, I can’t complain

‘Cause it helps me to forget the past and ease the pain
[youtube https://www.youtube.com/watch?v=Ji-hchRgPuQ]