De astăzi inițiez o rubrică despre cuvinte. Cuvinte pe care le folosim sau le auzim frecvent și a căror poveste, poate, o știm, sau poate nu. Asta pentru că ele au o viață a lor, se nasc, dispar sau își schimbă sensurile fără ca noi să prindem de veste. Astăzi despre un cuvânt care, aparent, este din argou.

Caterinca

Cum a ajuns ”șarmanta Catherina” să însemne luarea cuiva în râs

Termenul de ”caterincă” este folosit acum doar în argou, și mai exact în cel al adolescenților și înseamnă a lua pe cineva în râs, ”a își bate joc”. De fapt, dacă este să fim exacți, termenul de ”caterincă” nu presupune neapărat ca o persoană să fie ținta derâderii. Dacă se spune ”am făcut caterincă de…”, atunci da, o persoană este vizată. Dar dacă expresia folosită sună ”a fost o caterincă generală”, atunci expresia are altă conotație, care nu mai implică neapărat existența unei victime a acestui adevărat bullying.

Caterinca devine chiar o marcă a unui mod de viață, afișată ostentativ.

”Caterinca e modul meu de viață

Dacă ai destulă voință ia și învață,

Când viața ți-o trage fără încetare

Dă-i și tu la fălci sau între picioare.”

C.Zale

Dar dicționarele dau acest sens ca fiind unul secundar. Sensul principal, deși nimeni nu îl mai folosește astăzi este acela de flașnetă.

CATERÍNCĂ ~ci f. înv. Orgă portativă acționată de o manivelă și folosită de muzicanți ambulanți; flașnetă. /<ucr. Katerynka

Termenul provine din limba ucraineană, dar și acolo este acum aproape dispărut. Nimeni nu îl mai folosește, ci este preferat termenul de sharmanka. Flașnetele au apărut în secolul XVII, dar s-au răspândit în toată Europa în secolul XIX și începutul secolului XX. În spațiul rusesc, cuvântul katerinka a pătruns odată cu o melodie care era interpretată la acest instrument. Cuvintele cântecului începeau cu „Charmante Catherine”. ”Șarmanta” Catherina a dat numele nu doar al cântecului, ci și al instrumentului a care era cântat, printr-un procedeu stilistic numit sinecdocă.

Iar din spațiul rusesc, a pătruns la noi unde a fost folosit cu acest sens până târziu, în perioada interbelică.

Un alt lucru interesant este că în limbile rusă și ucraineană cuvântu care l-a înlocuit pe ”katerinke” vine din aceleași versuri. Doar că termenul care a preluat sensul a fost primul, cel de ”șarmantă” care a devenit ”sharmanka.”

Și dacă tot am văzut versurile de mai devreme legate de ce înseamnă acum ”caterincă”, iată și unele cu sensul vechi.

Trecea în cîrjă sprijinit
Pe ulița pustie,
Și-n caterincă, ostenit,
El învîrtea necontenit
O veche melodie.

Era un cîntec ce-l știam
De-acasă, dintr-o sară…
Cum l-ascultam pierdut la geam,
Mi se părea că mă vedeam
La noi, acasă, iară…

Șt.O. Iosif – Romanță

Interesant este că în dicționarele de la noi originea cântecului este considerată a fi germană (Heimann Hariton Tiktin, marele lingvist roman, membru al Junimii este cel care dă această origine), în timp ce sursele ucrainiene dau melodia ca fiind franțuzească. Cert este că și acum melodia mai poate fi ascultată pe străzile Berlinului la cei care cântă la caterincă spre amuzamentul turiștilor.

Când s-a produs alunecarea de sens? Probabil tot în perioada interbelică, pentru că atunci flașnetele încă se mai întîlneau (mai țineți minte ”Titanic Vals”?).

Cum a avut loc acesta schimbare de sens? Argoul este un limbaj care folosește frecvent personificarea. De multe ori lucruri, situații sau persoane sunt denumite cu nume de obiecte, găsindu-li-se trăsături comune. Iar flașneta, cu melodia ei repetitivă a fost asociată cu luarea cuiva în derâdere.

Cristi Nedelcu