Emil Brumaru – 1938-2019
Acum suspină îngerii-n rezervații
Plâng fluturi, portocalele se sting
Iar melcii încropesc în cor orații
Și verdele se face negru de-l ating.
Acum doar samovarul fluieră alene
În camera pustie, cu amintiri de jad
Și versul în zadar mai dă din gene
Spre visul care cade încremenit și fad.
Cristi Nedelcu
Inițial voiam să scriu un articol despre Cărtărescu după ce terminam de citit ”Theodoros” . Desigur, cartea ar fi fost în prim planul articolului, dar mai aveam câteva observații legate de situația lui Mircea Cărtărescu, Citește mai mult…
În timp ce toată lumea din jurul meu se plânge de frig, iar întrebarea ”ați dat drumul la centrală?” a devenit subiect de glume pe facebook, mie îmi fuge gândul la vacanța de vară. Care Citește mai mult…
Uneori îmi vine să te închid într-o coliviePe care să o pun pe biroul meuSă te pot privi ore în șir.Știu că așa s-ar naște multe poeziiPentru că ai darul ăstaDe a transforma gesturi mărunteÎn Citește mai mult…
0 comentarii