Așa arăta un manual de geografie în 1897 pentru elevii de clasa a doua din județul Dolj. Manualul a fost scris de Nicolae Dinculescu, unul dintre cei mai activi intelectuali craioveni de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Profesor la Liceele ”Frații Buzești” și Militar din Craiova, director al Şcolii Comerciale Gheorghe Chiţu, colaborator al revistei ”Arhivele Olteniei”, Dinculescu a scris mai multe manuale:

• Noua geografie a judeţului Romanaţi (1893)
• Judeţul Doljiu pentru trebuinţa clasei a II-a (1897)
• Judeţul Teleorman pentru trebuinţa clasei II (1899)
• Regiunea carstică a Sohodolului (1913).

Manualul este extrem de interesant și cine vrea îl poate descărca de mai jos.

Eu l-am răsfoit și am reținut câteva lucruri.

Scrierea

La 1896 scrierea în limba română încă nu era turnată în tiparele de azi. prin urmare putem vedea destule diferențe.

Litera Z nu exista. Se folosea D cu sedilă

Diftongul oa era notat cu ò

Diftongii ea și ia erau notați è

Semivocala i era notată i cu o căciuliță.

Grupul șt era notat sc

Prin urmare un cuvânt cum ar fi miazănoapte este destul de greu de citit azi

Numele județului păstrează etimologia – Doljiu vine din slavonă Долу Жиу (Dolîi Jiu), adică Jiul de Jos.

La fel cum Gorj înseamnă Горе Жиу (Gore Jiu), adică Jiul de Sus

Stema

În mod surpinzător stema județului avea doar un pește pe ea, deși Doljul era un județ agricol important (marile averi ale vremii s-au făcut din negoțul cu grâne).

Desigur, pe atunci nu se făcuseră amenajerile hidrotehnice de la Porțile de Fier, iar sudul Doljului semăna destul de mult cu Delta Dunării, fiind un adevărat paradis al peștilor și al păsărilor.

Chiar și acum, rezervația Ciuperceni-Desa cu cele 200 de hectare, are o faună bogată care amintește de deltă.

Demografie

Despre numărul de locuitori și structura populației sunt date puține informații. Doar că românii din Craiova sunt ”de cinci ori mai numeroși decât cei străini”.

Din recesământul efectutat în 1899 știm că în Dolj erau 365.579 de locuitori (față de 212.718 în 1859).

Ce înseamnă însă ”străini”? Raportul recesământului din 1899 ne lămurește în legătură cu acest termen.

În afară de populaţiunea românească, compusă din toţi aceia cari se bucură de drepturile civile şi politice (drepturile electorale), avem două categorii de străini: unii cari aparţin de drept unui anum e stat, sunt înscrişi în registrele reprezentanţilor străini şi se bucură de fapt de protecţiunea lor; aceştia sunt, ca să ne exprimăm astfel, cetăţeni străini stabiliţi, unii provizoriu, alţii definitiv în România. Cealaltă categorie e formată de străinii, în mare parte deosebiţi prin rasa, limba, moravurile şi religiunea lor de populaţiunea dominantă, veniţi în ţară de mai mult sau mai puţin timp; ei au pierdut exerciţiul protecţiuni statului de unde au plecat, dar n ’a u devenit nici cetăţeni români. A ceastă din u rmă categorie de străini, compusă în m are parte din Evreii veniţi din Galiţia şi Rusia, coprinde şi elemente de alte naţionalităţi, precum : Bulgari, AustroUngari, Poloni, Ruşi, cari au intrat de vreme îndelungată în ţară şi şi-au pierdut cetăţenia sau protecţiunea lor de origine. Elementele acestea trăiesc sub protecţiunea română, se bucură de toate drepturile civile ca şi ceilalţi locuitori autoctoni sau naturalizaţi şi nu sunt lipsiţi dccât de exerciţiul drepturilor politice ale cetăţeanului român.

Leonida Colescu – Analiaza Rezultatelor Recesământului Genral al Populației României dela 1899

Acestea fiind spuse, recesământul din 1899 stabilea că Doljul avea 926,7 români la mia de locuitori, 14,5 austro ungari, 1,6 bulgari, 0.1 elvețieni, 0.1 francezi, 1,0 germani, 1,3 greci, 1,2 italieni, 1,9 sârbi, 4,1 turci și 25,6 cetățeni străini nesupuși protecției niciunui stat străin.

Roluri de gen

Cam așa era reprezentată familia. După cum se vede rolurile de gen erau bine definite printr-o singură imagine. Cam cum fac și azi reclamele. Nu s-a schimbat mare lucru.

Iar la țară lucrurile lucrurile stăteau cam așa.

Craiova

În ceea ce privește denumirea este amintită legenda Craiului Iovan, iar prezentarea orașului este destul de succicntă

În schimb, este prezentat planul orașului.

Cam astea sunt lucrurile care mi-au atras mie atenția la o răsfoire a acestui manual – atlas. Îl puteți descărca de aici și puteți să îl studiați mai îndeaproape.

Cristi Nedelcu