A trecut ceva vreme de când nu am mai adăugat cuvinte la dicționarul de termeni oltenești. Ceea ce a început ca un simplu amuzament, se dezvoltă încet-încet, grație prietenilor care își amintesc cuvinte din copilărie. Până acum am publicat peste 40 de termeni, dintre care unii nu i-am găsit în niciun dicționar. Alte cuvinte există, dar nu neapărat cu sensurile pe care eu le-am întâlnit.

Iată lista de azi.

• A alimăni – a afurisi pe cineva. În restul țării sensul este de a se pripăși într-un loc, a se aciui.

• Boca – pâine mică.

• Buiază – bălărie, buruiană.

• Cârlan – băiat tânăr, adolescent. Termenul este ușor depreciativ și se folosește pentru tinerii neastâmpărați. În general, temenul e cârlan desemnează fie un miel sau ied până la vârsta de un an, fie un mânz până la vârsta de trei ani. În Oltenia cuvântul și-a extins semnificația și asupra tinerilor.

• Covercă – Adăpost improvizat  făcut din pari bătuți în pământ și acoperiș de nuiele și frunze, sau maldăre de coceni.

• A chiti – A împături hainele, sau lenjeria.

Verbul a chiti se întîlnește în multe zone ale țării. Dar sensul de a împătui hainele se întâlnește doar în Oltenia. În Moldova sensul este de ”a ținti”.

• Cunie – bucătărie. Uneori desemna bucătăria de vară, care era separată de restul casei.

• Gârlici – intrarea în beci. De regulă este o construcție deasupra pământului, de unde pornesc scările către beci. Uneori termenul desemna și intrarea în bordei.

• Golopan – Om flămând, hămesit, care mănâncă mult sau cu lăcomie

• Neapipiat (despre așternutul unui pat) – nederanjat.

”Neapipiat, spunea mama, cu referire la patul unei vecine care era foarte întins. Adică la așternuturi care nu erau atinse de copiii ei, pe când noi le deranjam tot timpul” (Valea Stanciului)

Patul din copilăria Dianei de la Plenița, acum neapipiat.

Dacă mai știți alte regionalisme, le puteți lăsa în comentarii. Este un mod de a păstra o parte din bogăția lingvistică a Olteniei.

Cristi Nedelcu