Simfonia a IX-a de Beethoven pe scena Filarmonicii Oltenia

Joi, în cadrul stagiunii HOPE Season, orchestra  simfonică  și  corala  academică  ale  filarmonicii  „Oltenia” prezintă un concert eveniment – Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven.

Este una dintre cele mai cunoscute și mai interpretate opere nu doar din creația lui Beethoven, ci din toată istoria muzicii.

Ca avancronică la acest concert, mi-am permis să culeg câteva informații mai puțin cunoscute despre compozitor și operă.

Beethoven

• Beethoven este cel care a revoluționat pianul. Nu doar modul în care se compune la pian, ci și instrumentul ca atare. Pentru că muzica lui era foarte puternică, sunetele pe care le scotea pianul Steiner la care cânta la început erau prea suave. Într-o scrisoare, Beethoven chiar se plânge că pianul este cel mai puțin dezvoltat instrument și sună mai curând ca o harpă. Acest lucru avea să îl facă Nannette Streicher , una dintre moștenitoarele afacerii Steiner. După un conflict cu fratele ei, și-a deschis propria firmă de piane, Streicher. Legată de o prietenie profundă de Beethoven, ea a adaptat pianul muzicii lui. Inițial a mărit claviatura de la cinci octave la șase și jumătate. Apoi, pe măsură ce Beethoven își pierdea auzul a modificat designul pianului făcându-l să sune mai puternic.

• Beethoven și Mozart. În general este acceptat faptul că Beethoven s-a întânit în 1788 cu Mozart. I-a cântat o piesă, iar Mozart s-a arătat încântat de tânărul pianist și compozitor. Chiar urma să îi dea lecții de pian și compoziție. Din păcate, din cauza unor probleme în familie, Beethoven a trebuit să părăsească Viena și să se întoarcă în Berlin. Când a revenit în capitala imperială, patru ani mai târziu, Mozart murise.

• Beethoven și Napoleon. La început, Beethoven a fost unul dintre admiratorii lui Napoleon în care vedea încarnarea idealurilor Revoluției Franceze. În 1804 a compus Simfonia a III-a iar pe pagina de gardă a scris ”Simfonia intitulată Bonaparte”. La scut timp, Napoleon s-a proclamat Împărat, așa că Beethoven a șters dedicația și a scris pe prima pagină a manuscrisului „Simfonie eroică pentru a sărbători amintirea unui mare om”. La moartea lui Napoleon, Beethoven ar fi spus ”Am compus deja pentru această catastrofă”.

• Beethoven și spațiul. Al treilea cel mai mare crater de pe Mercur îi poartă numele. În 1932  astronomul Karl Reinmuth  a descoperit un asteroid pe care l-a numit 1815 Beethoven. Muzica lui Beethoven se găsește pe CD-urile de pe Voyager pe care sunt imprimate sunete de pe pământ și cele mai reprezentative opere din istoria umanității.

Simfonia a XI-a

• Este considerată cea mai importantă creație a lui Beethoven și una dintre culmile muzicii din toate timpurile.
• Este prima lucrare simfonică din istoria muzicii care cuprinde și o parte corală.
• Partea a patra a Simfoniei, ”Oda Bucuriei”, a fost adoptată în 1975 de către Consiliul Europei ca imn, iar din 1985 a fost desemnată Imnul Comunității Europene, iar apoi al UE. În 2005, acest lucru a fost scris în Constituția Europeană, dar referendumurile din Franța și Olanda au respins acest proiect. În tratatul de la Lisabona există o anexă în care se amintește că ”steagul, imnul, moneda euro, motto-ul și ziua Europei vor continua să fie, pentru ele, simbolurile apartenenței comune ale cetățenilor la Uniunea Europeană și ale legăturii lor cu aceasta”. Deși în orginal ”Oda Bucuriei” a fost scrisă pe versurile lui Friedrich Schiller, imnul UE nu are cuvinte, pentru a nu se crea discuții legate de folosirea unei limbi naționale (germana) în imnul UE.
• În 2001, manuscrisul simfoniei ( aflat la Bibliotecade Strat din Berlin) a fost inclus în Registrul ”Memoria Lumii” (Memory of the World Programme Heritage), înființat în 1992 de UNESCO, „pentru conservarea patrimoniului documentar al umanității”. Este prima partitură muzicală inclusă în acest fond documentar.

Concertul de joi de pe scena Filarmonicii Oltenia îl va avea la pupitrul dirijoral pe Maximilian  Maberstock (Germania). Este un pianist, compozitor și dirijor în vârstă de optsprezece ani, student la Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din München. A câștigat mai multe premii pentru compozițiile sale și în iulie 2016 a fost admis la Academia de vară Mozarteum din Salzburg. Maximilian a fost cel mai tânăr vorbitor la TEDxYouth@München 2019, unde a primit aprecieri pentru discursul său „Poveștile din muzica clasică”.

Soliști vor fi Mariana  Bulicanu(soprană), Antonela  Bârnat(mezzosoprană), Eusebiu  Huțan (tenor), Mihai  Damian (bariton), iar maestru de cor: Bogdan  Botezatu.

Așadar vorba lui Schiller din Oda Bucuriei ”Voie bună pe pământ” și să ne bucurăm de muzică bună.

Cristi Nedelcu