Regal Bizet pe scena Filarmonicii Oltenia

La Filarmonica Oltenia, iarna s-a încheiat cu un adevărat regal Bizet. Concertul de vineri a cuprins două dintre cele mai cunoscute opere ale compozitorului francez mort la doar 36 de ani.

Prima parte a constat în seria Arleziana, considerată de mulți critici momentul decisiv în care geniul lui Bizet iese la iveală. Compusă în 1872, pentru drama lui Alphonse Daudet L’Arlésienne, suita dezvăluie una dintre sursele de inspirație preferate ale lui Bizet – folclorul. De altfel, suita a II-a chiar se încheie cu un dans tradițional provensal – Farandola (un melanj între tarantella și sârbă).

Partea a doua a concertului a constat în cele mai populare fragmente din Carmen, opera care l-a făcut pe Bizet celebru. Interesant este că, la vremea premierei, în 1875, opera nu s-a bucurat de prea mare succes, deoarece contrazicea idealurile epocii despre cum trebuie să arate o eroină. Nici mediul în care are loc acțiunea – contrabandiști, țigani, dezertori – nu era de natură să convină societății. Muzica avea puternice influențe folclorice spaniole și, poate este paradoxal, că opera cea mai spaniolă este compusă de un francez după povestirea unui alt francez (Prosper Mérimée).

La scurt timp după premiera (și semi-eșecul de la Paris), Bizet moare, iar la câteva luni după aceea, opera este jucată pe scena Operei din Viena, unde are un succes răsunător.

Și de atunci, este un reper al oricărei opere din lume.

Între cele două opere ale lui Bizet, a fost strecurat un mic intermezzo, Dansul Macabru al lui Camille Saint-Saëns. Piesa a fost compusă cu un an înaintea operei Carmen, iar Saint-Saëns a pornit de la o veche superstiție franceză din Evul Mediu – conform căreia sunt momente în care morții ies și se prind într-un dans fulminant. Inițial piesa se baza pe un vechi cântec francez, iar în prima varianta exista un text scris de Henri Cazalis, pentru ca, apoi, Saint-Saëns să renunțe la versuri și să păstreze doar partea instrumentală.

De fapt, dansul nu are nimic înfricoșător în el, și, dacă nu îi știi titlul și povestea, nimic nu te duce cu gândul la un astfel de registru. Cu atât mai mult, cu cât a fost încadrat de muzica exuberantă la lui Bizet.

La pupitrul orchestrei craiovene s-a aflat Marius Hristescu, un nume care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Sub bagheta lui, Orchestra Filarmonicii a învăluit întreaga sală cu acordurile muzicale și i-a făcut pe spectatori să viseze la tărâmuri și vremuri mai calde.

Dacă iarna s-a încheiat cu Bizet, primăvara va începe la Filarmonica Oltenia cu Piazzola. Consierat cel mai mare compozitor de tango, Astor Pantaleón Piazzolla este cel care a revoluționat acest gen, creând „Tango Nuevo”.

Iar cea care va aduce acest gen muzical pe scena Filarmonicii va fi Analia Selis. Un concert care nu trebuie ratat.

Cristi Nedelcu