Dreptul la naivitate

Publicat de CristiNedelcu pe

Acum multe lucruri par naive. Poate chiar hilare. De exemplu că una dintre revendicările celor se aflau în faţa Judeţenei de Partid (cine mai ştie azi ce înseamnă asta?) era scăderea vârstei de pensionare pe la 50 şi ceva de ani. Sau grupele de gărzi patriotice care opreau orice maşină în trafic fără să ştie ce caută.

unnamed (2)

Acum multe lucruri par naive. Credinţa că peste noapte totul se va schimba, şi că fuga unui cuplu ubuesc strivit de propria putere va schimba totul peste noapte. Imaginile de atunci sunt în cea mai mare parte alb-negru, pentru că aşa erau lucrurile atunci. Alb-negru. Bine şi rău. Binele îl reprezentam noi, care dintr-o dată descoperisem libertatea de a striga în gura mare ceea ce doar spusesem pe la colţuri ani în şir. Răul erau ei. Numai că ei dispăruseră peste noapte, şi toţi eram noi.

unnamed (1)

Acum multe lucruri par naive. Credinţa din anii imediat de după că lupta cea mare este cu bătrânii comunişti care se ţin cu dinţii de putere. Că va veni tânăra generaţie şi atunci lucrurile se vor schimba. Şi, după 26 de ani, tânăra generaţie de politicieni a venit la putere. Şi constatăm că sunt mai lipsiţi de scrupule, mai înrăiţi, gata să calce în picioare orice principiu, orice idee, gata să renunţe la demnitatea lor pentru un post, că mint fără nici un pic de ezitare, că nu au nimic sfânt, şi că în faţa lor Principele lui Machiavelli pare o domnişoară sfioasă de pension.

Acum multe lucruri par naive. Chiar numele de revoluţie, pe care ne încăpăţânăm să-l dăm acelor zile, în care sub paravanul celor care ieşeau în stradă strigându-şi nevoia de libertate, eşalonul doi al securităţii/partidului se organiza pentru a pune mâna pe putere. De fapt pentru a o păstra, pentru că nu au pierdut-o cu adevărat niciodată.

Acum multe lucruri par naive. Şi cei care am crezut că am ieşit în stradă ne-mânaţi de nimeni strigându-ne obida în gura mare suntem taxaţi de naivi. Chiar credeţi că oamenii ies în stradă de capul lor? ni se spune cu un zâmbet inteligent, pentru că, nu-i aşa credinţa într-un ideal este prostie, iar cinismul este mereu inteligent.

Dar, dincolo de toate dezamăgirile, frustrările şi durerile. Dincolo de faptul că multe dintre lucrurile pe care le-am visat atunci nu doar că nu s-au îndeplinit, ci chiar au devenit mai iluzorii ca niciodată. Dincolo de dovezile care se acumulează an de an că am fost pioni într-un joc pe care nu îl înţelegeam şi nici acum nu îl înţelegem pe de-a-ntregul. Dincolo de toate astea, sunt momente în viaţă (şi nu în orice viaţă, pentru că astfel de evenimente nu le este dat oricui să le trăiască) când ai dreptul la naivitate. Când naivitatea te salvează de întrebarea de peste ani „Eu ce am făcut?”

unnamed

Da. Am fost naivi. Chiar proşti. Noi strigam „sus” sau „jos” şi alţii îşi cumpărau case sau vânau tot felul de favoruri.

Dar dreptul la naivitate este un drept la care nu trebuie să renunţăm, dacă vrem să nu ne fie rușine cu noi.


1 comentariu

Teclu Codresi · 28 decembrie 2021 la 8:04 PM

Trei comentarii pe temele extrase (afirmație si comentariu)
1. Prima afirmație : Acum multe lucruri par naive. Chiar numele de revoluţie pe care ne încăpăţânăm să-l dăm acelor zile în care sub paravanul celor care ieşeau în stradă strigându-şi nevoia de libertate, eşalonul doi al securităţii/partidului se organiza pentru a pune mâna pe putere. De fapt pentru a o păstra, pentru că nu au pierdut-o cu adevărat niciodată.
Comentariul 1: Cu riscul de a fi considerat naiv de către alte persoane, eu cred că în Decembrie 1989 chiar a fost / a început o Revoluție, dar numai social-economică, deoarece :
A1. S-a declanșat o schimbare de fond, în mediul Social și Economic, de la economia socialistă/comunistă la economia de piață/capitalistă,
A2. Manevrarea opiniei publice, începută prin Radio Europa Liberă, a fost doar un mijloc de realizare pentru scopurile economice vizibile acum, europene și globale,
A3. Pentru noi, ”ecologiștii naivi” din Decembrie 1989, a fost o speranță că nu se va schimba doar sistemul social-economic ci și că acesta se va completa, la forma sa firească : socială, economică și ecologică !!
2. A doua afirmație/susținere/prezentare : Acum multe lucruri par naive și cei care am crezut că am ieşit în stradă ne-mânaţi de nimeni strigându-ne obida în gura mare suntem taxaţi de naivi. Chiar credeţi că oamenii ies în stradă de capul lor? Ni se spune cu un zâmbet inteligent, pentru că, nu-i aşa credinţa într-un ideal este prostie, iar cinismul este mereu inteligent (2).
Comentariul 2. Da, rezultatele acestei concluzii… cinice, se văd deja în filozofia de viață a majorității populației, bazată pe principiul fundamental al ”afaceristului prost”: în afaceri, n-am mamă, n-am tată!! Ce este și mai grav, este că și la nivel mondial se pare că se gândește la fel. Adică, interesul economic dictează și doar apoi se discută de interesul social (dreptate, morală, educație, sănătate etc) iar în final doar, se mai discută și de interesul ecologic al planetei, al ecosferei noastre cu ecosistemele continentale, regionale, naționale și locale !! Aceasta poate fi o concluze și pentru rezultatele slabe ale conferinței ONU / COP 26, din acest noiembrie 2021, cu referitre la schimbările climatice !!
3. A treia afirmație : Dar, dincolo de toate dezamăgirile, frustrările şi durerile. Dincolo de faptul că multe dintre lucrurile pe care le-am visat atunci nu doar că nu s-au îndeplinit, ci chiar au devenit mai iluzorii ca niciodată. Dincolo de dovezile care se acumulează an de an că am fost pioni într-un joc pe care nu îl înţelegeam şi nici acum nu îl înţelegem pe de-a-ntregul. Dincolo de toate astea, sunt momente în viaţă (şi nu în orice viaţă, pentru că astfel de evenimente nu le este dat oricui să le trăiască) când ai dreptul la naivitate. Când naivitatea te salvează de întrebarea de peste ani „Eu ce am făcut?”
Da. Am fost naivi. Chiar proşti. Noi strigam noi „sus” sau „jos” şi alţii îşi cumpărau case sau vânau tot felul de favoruri ?
Dar dreptul la naivitate este un drept la care nu trebuie să renunţăm, dacă vrem să nu ne fie rușine cu noi (3).
Comentariul 3. Desigur, nu trebuie susținută naivitatea, fiindcă și așa se ajunge tot la un rezultat prost. ”Naivitatea” discutată aici este pentru anumite obiective : morale, culturale, economice, eliberări de sub asuprire și altele, adică obiective majore pentru o reală Dezvoltare Durabilă (dezvoltarea calității vieții generațiilor prezente, fără să afectezee acest drept și pentru generațiile următoare).
Exemplu de ”naivi” progresiști : lideri de stat (Decebal, Mihai Viteazu etc), poeți (Eminescu, Păunescu etc), filozofi sau scriitorii / autorii progresiști.
Aici sunt incluși și ecologiștii, chiar pragmatici și documentați, de către forțele economice !!
Teclu Codreși, președinte fondator al Fundației AER (primul ONG de Mediu din România Democrată) înfințat pe 27 Decembrie 1989, acum 32 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *