Discurs despre starea UE

Publicat de CristiNedelcu pe

La invitația celor de la Europe Direct Sudul Olteniei, am participat la vizionarea în direct a discursului pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen l-a ținut în Plenul Parlamentului European.

Discursul despre starea UE a punctat viziunea pe care actuala președintă a CE o are nu doar despre Uniune, ci și despre întregul continent. De fapt, în mai multe rânduri ea s-a referit nu la Uniunea Europeană, ci la Europa, ceea ce îmi întărește convingerea că, pentru Bruxelles, UE=Europa. Ceea ce, tehnic, nu este chiar așa, mai ales că extinderea UE spre Balcanii de Vest este, în momentul de față, într-un stand-by prelungit.

Ce am reținut din discursul Ursulei von der Leyen?

Desigur, principalul subiect a fost pandemia și provocările pe care această maladie a adus-o în fața oficialilor europeni. Ne aducem aminte că, la începutul pandemiei, când statele au reintrodus restricțiile de frontieră, și Spațiul Schengen părea a fi devenit inutil, multe voci au spus că UE nu este capabilă să ofere un răspuns coerent și unitar la o astfel de criză. Ursula von der Leyen a răspuns acestor voci, amintind că în doar trei luni a fost pusă la punct platforma pentru certificatul european de COVID, ceea ce în alte părți ale lumii nu s-a reușit.

De asemenea, președinta CE a ținut să puncteze că în UE rata de vaccinare este foarte ridicată, (70% din populația adultă a UE este acum imunizată) ca un răspuns la cei care au criticat faptul că la nivel european vaccinarea a demarat mai târziu și mai greu decât în SUA sau Anglia.

Evident că nu putem să nu facem o comparația cu România, unde rata de vaccinare rămâne foarte scăzută (26,89%).

Un alt subiect extrem de important a fost cel economic. Dincolo de cifre, date și statistici, trei lucruri mi-au atras atenția la acest capitol.

1. Investiția în infrastructură nu trebuie transformată într-un scop în sine.

”Degeaba facem un drum, dacă drumul acesta duce de la o mină din China, la un port care este controlat tot de chinezi” a spus textual  Ursula von der Leyen. De altfel, în discursul ei, președinta CE a făcut mai multe aluzii la faptul că Europa trebuie să fie mai puțin dependentă de produsele din China. În schimb, Rusia a fost tratată cu mânuși, ca să mă exprim eufemistic.

2. Companiile trebuie taxate.

Afirmația poate părea banală, pentru că toți ar trebui să fim de acord cu faptul că practica de a scăpa de plata unor taxe folosind portițe legislative din unele state ale UE nu este de natură să ofere un cadru economic corect.

Dar, să ne amintim că José Manuel Barroso, președinte al Comisiei Europene între 2004 și 2014, a fost la un pas de suspendare în Parlamentul European după ce s-a dovedit că a petrecut o săptămână pe iahtul miliardarului grec Spiro Latsis cu doar o lună înainte ca în Comisia Europeană fie aprobat un ajutor al statului grec de 10 milioane euro pentru compania de navigații a lui Latsis. Iar cel care i-a succedat în funcție, Jean-Claude Juncker, a fost premier al Luxemburgului în timpul scandalului LuxLeaks, care a dovedit că 340 dintre cele mai mari companii din lume au evitat plata taxelor prin înţelegeri făcute cu autorităţile din Luxemburg.

Așadar, Ursula von der Leyen pare a pune punctul pe i și spune că, în Europa, companiile trebuie taxate acolo unde își desfășoară activitatea.

3. Este timpul să stimulăm investițiile în industria militară locală.

Ursula von der Leyen  a propus TVA 0 pentru producția de tehnică militară europeană, care, astfel, va putea concura cu cea din SUA și China.

De altfel, din discursul președintei a reieșit clar că, după episodul retragerii din Afganistan, oficialii europeni au început să ia mult mai în serios ideea unei politici militare comune europene și a unei armate europene.

În final, președinta Comisiei Europene a vorbit despre libertatea presei și a adus un omagiu jurnaliștilor europeni care și-au pierdut viața ca urmare a dezvăluilor făcute. Mi-aș fi dorit ca, alături de ei, să fie amintiți și jurnaliștii și scriitorii din Turcia care sunt întemnițați pentru ideile și scrierile lor,dar, ca și în cazul Rusiei, Turcia a fost menajată în acest discurs.

Până la urmă, termenul de realpolitik a apărut în Germania.

Cristi Nedelcu


0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *