7 vinuri s-au servit

Undeva spre asfințit

Aduse ca pentru lord

Chiar din Dobrogea de Nord

Cavalcadă de arome

Și senzații ce dau forme

Gândului lăsat să zboare

Până dincolo-n hotare.

La scurt timp după întâlnirea de la Casa Romanescu, în care am aniversat 10 ani de Blog Meet la Craiova, a urmat o altă degustare. De data aceasta, având în prim plan crama Sarica Niculițel. Situată în nordul Dobrogei, în cea mai veche podgorie din zonă, lângă dealurile Sarica și Niculițel, crama și-a ales ca brand ”Caii de la Letea”. Ultimii cai sălbatici din țară, simbol al libertății, dar și al nobleței.

Iar vinurile cramei Sarica Niculițel asta transmit – noblețe.

Ca de fiecare dată,  evenimentul a fost organizat de Asociația Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro, iar gazde au fost Daniel Botea și Dan Șendrea, care a fost o prezență impecabilă, așa cum îi stă bine oricărui somelier care se respectă.

Pentru degustare am avut pregătite nu mai puțin de 7 vinuri, ceea ce pentru mulți a fost o adevărată încercare. Cu atât mai mult cu cât ritmul a fost unul alert, ceea ce a transformat, uneori, degustarea într-un adevărat galop.

Ce am degustat

• Aligote vol 1 + Aperifrais

Originar din Franța, Aligote s-a adaptat și în România, dar aici este mai întâlnit în zona Dobrogei.  Un vin proaspăt, cu arome de mere verzi., dar cu aciditate ridicată, și un post gust amărui. Combinația cu Aprerifrais a fost dictată tocmai de aciditatea vinului, care ar fi trebuit să topească brînza cremoasă, Doar că aprerifrais a fost cam picant și a acoperit vinul.

• Aligote vol 2  + Camembert

Volumul doi din Aligote a fost mai ușor, cu o aciditate mai scăzută și  arome florale. Un vin plăcut, care a fost asociat cu Camambert, o branza grasă, cremoasă. Luate separat, fiecare a avut o personalitate puternică, dar împreună, brânza a dominat vinul.

• Sauvignon Blanc Fume vol 2 + Brie au bleu

Sauvignon Blanc Fume se obține prin păstrarea vinului o perioadă de timp în baricuri de stejar arse pe interior. Personal nu sunt fan al acestui tip de vin, dar, de gustibus… Vinul mi s-a părut agresiv, iar asocierea cu brânza cu mucegai nu a reușit să îl domolească îndeajuns, deși rezultatul a fost unul notabil.

• Rose vol 1 + Cheddar

Primul rose servit a fost un cupaj de Merlot , Syrah,  Pinot Noir. Un vin proaspăt, cu arome de flori de câmp și  zmeură și un post gust delicat. În schimb, brânza cu care a fost asociat,  Cheddar, a fost  plină, ușor cauciucată, nu foarte condimentată.

• Rose vol 2 + Delaco branza pentru gratar

Volumul doi din Rose a fost mai acid, cu o aromă mai intensă, în care se făceau simțite mult mai pregnant taninurile. A fost asociat cu o brânză pe grătar destul de dură și puternică. 

• Feteasca Neagra vol 1 + Emmentaler

Pentru mine a fost cea mai bună combinație a serii. În primul rând pentru că Feteasca Neagră nu este un soi caracteristc Dobrogei. Și, trebuie să recunoașteți, ai nevoie de curaj pentru a veni în Oltenia cu o Fetească Neagră, știut fiind faptul că dacă regiunea noastră este recunoscută prin ceva pe plan viticol, acestea sunt vinurile roșii.

Cu atât mai mult am apreciat acest vin care era foarte bine făcut. Un vin de un rubiniu închis, cu o aciditate ușor ridicată, dar fără să fie deranjantă, în care se simțeau taninurile. Arome de fructe de pădure și prună uscată, cu vagi urme de vanilie și poate puțină ciocolată. pe scurt, un vin ELEGANT.

La rândul său, Emmentalerul era echilibrat, poate ușor cam cauciucat, dar în general, o brânză AȘEZATĂ.

Împreună au format un ansamblu care le-a dominat pe toate celelalte. ARMONIE.

• Quintessence rezerva vol 2 + Grana Padano

Cel mai elaborat vin al serii – un cupaj de 5 soiuri, unul românesc și patru franțuzești – Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc si Petit Verdot. Un vin despre care Dan Șendrea ne-a spus, și aveam toate motivele să îl credem, că are influențe de Bordeaux. Și, pentru că era un vin aparte, a fost servit într-un mod aparte, cu un adevărat ceremonial.

Mie, unul, vinul mi s-a părut excelent, cu taninuri puternice, un vin full body cum se spune în limbajul corporatiștilor amatori de vinuri, cu arome de coacăze și un post gust intens.

În schimb, brânza cu care a fost asociat, Grana Padano nu s-a ridicat la înălțimea vinului. Mi s-a părut insuficient maturată, și cam prea sfărâmicioasă.

Pentru că a fost o degustare mai lungă decât de obicei, înainte de vinurile roșii am luat o gustare, pentru că doar apa nu era suficientă să echilibreze cantitatea de alcool. Noi am optat pentru bruschete mixte de la Ribs House și au fost delicioase.

Și pour la boone bouche, la tragerea la sorți de la final am câștigat combinația despre care v-am povestit mai devreme.

A fost o adevărată cavalcadă în care vinurile, senzațiile, aromele și întâlnirea cu prietenii au contribuit la o seară excelentă.

Cristi Nedelcu